"Dacă ar fi fost în locul lui Sarkozy, Băsescu ar fi procedat la fel faţă de romi"

"Dacă ar fi fost în locul lui Sarkozy, Băsescu ar fi procedat la fel faţă de romi".

A curs multă cerneală în ultimele săptămâni pe tema politicii de securitate a preşedintelui Nicolas Sarkozy care a devenit sinonimă cu expulzarea romilor din Franţa.

Măsurile luate de administraţia de la Paris au fost criticate la nivel internaţional: de la Biserică şi Uniunea Europeană, la ONU şi organizaţii pentru apărarea drepturilor omului. Zeci de europeni au ieşit în stradă în semn de solidaritate cu romii, strigând la unison "Nu politicii inumane a lui Sarkozy".

Comentariile critice s-au înmulţit de la zi la zi, problema romilor ajungând cap de afiş şi în discuţiile din plenul Parlamentului European (PE), care au culminat cu adoptarea unei rezoluţii prin care se cere Franţei suspendarea imediată a expulzărilor. Cu toate acestea, Franţa va continua procesul de repatrieri.

Europarlamentarul PSD Corina Creţu vorbeşte într-un interviu pentru www.evz.ro despre problema integrării romilor. Aceasta crede că ofensiva franceză împotriva romilor nu este străină de calculele politice ale lui Sarkozy. De altfel, un sondaj de opinie dat publicităţii luna trecută arată că prigoana romilor din Franţa a dat roade: liderul de la Palatul Elysée a crescut cu 2%, în sondaje, la capitolul încredere, ajungând la 34%.
Despre declaraţia făcută de preşedintele Traian Băsescu, care a susţinut la RRA că schimbarea numelui de "ţigan" a fost o greşeală, întrucât europenii confundă românii cu romii, deputate PE afirmă că "disputele privind numele nu trebuie să primeze asupra problemelor de fond".

Evz.ro: În ciuda rezoluţiei adoptate de Parlamentul European, Franţa a anunţat că repatrierile romilor vor continua. Care va fi următoare acţiune a legislativului european?
Corina Creţu: Parlamentul European critică, prin rezoluţia adoptată în această săptămână cu privire la situaţia romilor din Europa, reacţia tardivă şi palidă a Comisiei Europene faţă de încălcarea unor libertăţi fundamentale. Aşa cum am arătat în intervenţia scrisă aferentă dezbaterii pe această temă din sesiunea plenară de la Strasbourg, Franta a încălcat articolele 14, 27 si 30 ale Directivei 38/2004 privind libera circulaţie, iar Comisia Europeană are obligaţia, în baza articolului 258 din Tratatul consolidat al UE, să intervină în calitate de garant al respectării legislaţiei europene.

Cred că prin criticile foarte dure aduse comisarului Viviane Reding, prezent în plen, şi Comisiei în ansamblu prin această rezoluţie, Parlamentul European a transmis un avertisment sever Executivului comunitar să-şi ia atribuţiile în serios. Există o presiune din partea Parlamentului asupra Comisiei şi a Franţei, iar pasul următor nu poate fi decât tragerea lor la răspundere pentru eventuala nerespectare a obligaţiilor ce le revin.

Aderarea României la Zona Schengen este programată pentru martie 2011. Pierre Lellouche a ameninţat cu amânarea, în lipsa unui plan de acţiune pentru comunităţile romilor. Cum comentaţi afirmaţia secretarului de stat francez?
Părerea mea e că Guvernul francez a recurs la această ameninţare mai degrabă pentru a constrânge Bucureştiul la o poziţie defensivă. De altfel, domnul Lellouche a declarat, joi, la Bucureşti, că nu există nici o legătură între dosarul aderării la Spaţiul Schengen şi problematica romilor. Sper că această poziţie marchează debutul unei abordări raţionale din partea Franţei.

De asemenea, în rezoluţia Parlamentului European există, în urma aprobării amendamentului oral propus de vice-liderul Grupului Socialiştilor şi Democraţilor, Hannes Swoboda, o menţiune specială referitoare la faptul că situaţia romilor nu poate afecta aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen şi, implicit, nici drepturile cetăţenilor acestor state.

De ce credeţi că până acum Comisia Europeană a fost, în mod tacit, complice la încălcarea drepturilor omului în cazul minorităţii rome?
Pe lângă pasivitatea faţă de expulzările colective, în dezacord cu atribuţiile de garant al respectării tratatelor europene, la care m-am referit înainte, Comisiei pot să-i fie reproşate şi lipsa de iniţiativă pentru o strategie coordonată la nivel european de integrare a romilor şi, în general, o rezervă în a combate derapajele extremiste ce pun în pericol valorile europene.

Și în cazul Italiei şi în cel al Franţei, pentru Comisie mă tem că mai mult decât respectarea nomelor europene a contat apartenenţa la dreapta europeană a partidelor de guvernare din cele două ţări şi a majorităţii comisarilor europeni. Din păcate, e o solidaritate păguboasă pentru cetăţeni.

Într-una din declaraţiile dumneavoastră, avansaţi ideea că repatrierile riscă să consolideze "într-o manieră periculoasă prejudecăţile şi percepţiile discriminatorii faţă de un grup şi aşa marginalizat în Europa"...
Romii sunt cea mai numeroasă minoritate europeană şi cea mai discriminată. 10-12 milioane de oameni, respinşi mereu la marginile societăţii, reprezintă o bombă socială, care, în câteva decenii, având în vedere şi sporul demografic specific, poate avea efecte grave asupra Uniunii Europene.

Integral pe evz.ro